AMMANA MARIAMIHALCEA
MENIU

GIMNASTICĂ · GIMNASTICĂ AEROBICĂ

Înaintea rezultatului,
există disciplina.

Am început gimnastica la vârsta de șase–șapte ani, apoi am continuat cu gimnastica aerobică, pe care am practicat-o timp de peste douăzeci de ani.

UN DRUM ÎNCEPUT DEVREME

Mai mult decât mișcare.
O formă de disciplină.

6–7 anivârsta la care am început gimnastica

peste 20 de anide gimnastică aerobică

Ana Maria Mihalcea după antrenament, într-un studio de sport

MIȘCARE ÎN VIAȚA DE ACUM

Ritmul meu se regăsește
în mișcare și în munte.

După anii de gimnastică, mișcarea a rămas o nevoie firească. Îmi place să merg mult pe jos și iubesc muntele — locul în care ritmul se așază, iar mintea respiră.

Panoramă montană într-o zi senină
Munții văzuți printre nori, deasupra unei așezări
Ana Maria Mihalcea la munte, iarna

LECȚIILE CARE AU RĂMAS

„Nu toate victoriile se văd. Unele sunt doar felul în care alegem să continuăm.”
— Ana Maria Mihalcea
DIN SPORT, PENTRU VIAȚĂ01

Consecvență

Am învățat că lucrurile care durează se construiesc în liniște: prin gesturi repetate, răbdare și respect față de ceea ce ți-ai propus.

DIN SPORT, PENTRU VIAȚĂ02

Perseverență

Am învățat să merg mai departe și atunci când drumul se îngustează — și să nu confund niciodată o zi grea cu sfârșitul lui.

DIN SPORT, PENTRU VIAȚĂ03

Puterea de a reîncepe

Am învățat să păstrez curajul de a o lua de la capăt ori de câte ori viața îmi cere o altă formă.

CE A RĂMAS

Disciplina nu a rămas
în urmă. A mers cu mine.

Sportul nu a rămas într-un capitol încheiat. Îl regăsesc în felul în care lucrez, în proiectele pe care le cresc și în curajul fiecărui nou început. Iar astăzi, mișcarea înseamnă și bucuria muntelui, a pașilor lungi și a minții care își găsește din nou liniștea.

Înapoi la pagina principală